5.09.2013

NU AM REACTIE

in jurul meu se invirt cuvinte, idei, oameni.
Nu-mi place sa dezamagesc, sau sa ma dezamagesc. Cuvintele, caci ele ne diferentiaza de multe/multi, ne aduc in situatii in care putem fi penibili, sinceri, onesti, vicleni, lasi, delasatori, extraordinari, de urmat, clari. Cum sa ma impart?! Cind ies din mine, am o mare atentie, pentru mine, pentru cel cu care vorbesc.

keine Lust (nici o dorinta)

Nu vreau sa schimb pareri, sau idei, atit timp cit nu se depune nici macar un efort, pentru deschidere, pentru dialog.
La orice discutie, sau inceput de idee, oamnenii reactioneaza violent, dur, de parca toate ideiile lor sunt batute in cuie is atirnate asa fixe si nu asculta nimeni pina la capat(se tin agatat  sa ti se dovedeasca contrariul sau ca ar detine adevarul suprem)

O chestie simpla ce am invatat-o la gramatica germana: trebuie sa asculti pina la sfirsit ce se are de spus si apoi vorbesti.

Cred tot ce spui

http://www.youtube.com/watch?v=kvP07yHPuKo

Crezi ca nu iti e frica de nimeni, gresit!
Crezi ca nu ai nimic, gresit!
Crezi ca nu stii nimic, gresit!
Deschide-ti inima si mintea!!!

Un cuvint, oricare...

Pe cind cuvintele erau doar ginduri, trecura clipe, secunde, apoi venira incet incet faptele.

Se complica existenta noastra de la un gind, de la o privire, de la un gest, de la suris, sincer sau predefinit, de la un scincet, de la un tipat...

Oricum m-as gindi ce imi vine in minte e doar type o negative, parca altceva nu gaseam.